|
Serious Sam 3: BFE Review
Serious Sam 3: blood, gore and nothing more
"Ten sticks of dynamite: 400 $; Blowing up one of man's oldest artefacts: priceless!" (Sam Stone at the Sphynx)
Pamantul este in pericol! Dupa ce la jumatatea secolului XXI omenirea a reusit sa epuizeze aproape toate resursele disponibile pe Terra, o forta de invazie extraterestra a aparut pe neasteptate si in scurt timp intreaga planeta, slabita si lipsita de aparare impotriva noii amenintari, a fost ocupata iar vechii ei locuitori, in cea mai mare parte exterminati. Totul parea pierdut, insa descoperirea unui artefact stravechi capabil sa rezolve toate aceste probleme a reaprins speranta. Exista o singura mica problema: nimeni nu stie sa-l foloseasca, iar cheia acestei enigme pare sa fie ingropata undeva la baza uneia dintre marile piramide egiptene. Deci cine va fi in stare sa o recupereze si sa salveze ce a mai ramas din omenire?...hmm.
Sa facem prezentarile
Voce groasa si muschi de culturist bine indopat cu steroizi, atitudine de Rambo grefata pe un corp de Terminator si o pereche inconfundabila de ochelari de soare ionizati. Fa cunostinta cu Sam Stone, tipul durului pus pe fapte mari, care trezindu-se brusc fata in fata cu o armata de extraterestri are un singur raspuns in fata acestei amenintari: kill'em all!
Cum e si normal, jocul va fi lansat cu un intro in care Sam si echipa sa speciala se indreapta spre Cairo pentru a salva un cercetator care, se pare, a descoperit mai multe informatii esentiale despre artefactul ce va salva lumea. Evident lucrurile se complica si Sam este aruncat din elicopter chiar la timp pentru a vedea cum fostul sau mijloc de transport este lovit in plin de o racheta.
Singur si fara nici un fel de aparare Sam va trebui sa isi croiasca drum pe jos spre muzeul din Cairo in incercarea de a-si duce la bun sfarsit misiunea iar pe drum va trebui sa infrunte numeroase amenintari de la monstri de toate formele si dimensiunile pana la drone umane sinucigase si paianjeni uriasi.
La fel ca si in precedentele titluri ale francizei, armamentul devine disponibil pe masura ce avansezi in joc, insa munitia nu este la discretie. Astfel, vei pune mana rand pe rand pe un Smith & Wesson de 9 mm (singurul cu munitie infinita) dar si pe diverse shotgun-uri, pusti de asalt sau clasicul lansator de rachete, ca sa enumar doar cate ceva din arsenalul Serious Sam 3. Extraterestii sunt insa si ei dotati in cea mai mare parte, fie cu arme clasice fie cu puteri telekinetice greu de evitat.
Cate ceva despre gameplay
Pana la a vorbi de gameplay ar trebui sa iti prezint cateva caracteristici ale meniului pentru ca de buna seama, vei avea mai intai nevoie sa iti configurezi controalele. Interfata este in mod deloc surprinzator una extrem de intuitiva si usor de folosit iar optiunile de configurare ii vor multumi chiar si pe cei mai pretentiosi gameri.De asemenea va trebui sa iti alegi unul din cele 5 game mode-uri pe care Serious Sam 3 le pune la dispozitie: Tourist, Easy, Normal, Hard si...Serious. Atentie insa, pentru ca daca primele trei moduri de joc mai sunt cum mai sunt, ultimile doua se vor dovedi aproape imposibil de terminat, aglomeratia de monstri per metru patrat de harta atingand cote alarmant de mari.
Pentru ca vorbeam putin mai sus de meniu, ceea ce mi-a placut foarte mult a fost optiunea "gore" care iti va permite sa elimini sangele sau sa il faci...verde, o solutie excelenta daca in fata monitorului se va afla un copil.
Acum, avand ocazia sa intru in contact direct cu el, din multe puncte de vedere Serious Sam 3 mi-a amintit de Doom sau de Duke Nukem. Prin comparatie, jocurile se prezinta cam la fel: actiune cat cuprinde, impuscaturi cu nemiluita si un minim de strategie care sa nu lezeze prea mult neuronii si asa obositi dupa o zi de scoala sau servici. Evident SS3 are o grafica mai buna insa stilul este similar si culmea, chiar nu am de ce sa ma plang.
Daca ar fi sa ne gandim putin, in ultimii ani, mai ales dupa 2000 a aparut curentul FPS-urilor inteligente. Francize anuale, in special pe teme militare, care au impus un stil diferit in care strategia primeaza. E ok, sunt foarte multi cei care apreciaza acest gen, insa este regretabil ca spiritul unor jocuri precum Doom sau Duke Nukem a murit aproape complet. Tocmai de aceea, titluri precum Serious Sam 3 imi creeaza o plecere imensa. Actiunea este relativ liniara dar hartile au fost gandite special pentru a nu resimti atat de mult traseul prestabilit. Exista destul de multe nise, ascunzatori si cladiri cu mai multe nivele, pe care daca vei avea rabdarea sa le explorezi vei gasi numeroase pachete cu munitie sau puncte de viata.
Pe de alta parte inamicii desi pot provoca un damage important, nu dispun de o inteligenta mai mare decat cea a unui copil de doi ani. De fapt, singurul pericol efectiv il reprezinta valurile succesive de monstrii si bosii ce se gasesc la sfarsitul fiecarui nivel. Insa daca la distanta armele pe care le vei gasi pe parcursul jocului isi vor face treaba, fata in fata cu inamicul, Stone va trebui sa se angajeze in lupte melee, cele mai multe soldandu-se cu cate un trofeu (un ochi, un craniu, etc).
Mai ciudat este insa ca intregul joc este realizat alternand reprize de lupta extrem de intense cu perioade de liniste completa in care vantul este singurul sunet ce se poate auzi. Insa daca in modurile tourist si easy pauzele pot parea plictisitoare, in celelalte variante ele vor fi necesare avand in vedere intensitatea luptelor si nevoia de a gasi munitiei si puncte de viata.
Si cand te saturi de campania principala, sau daca o termini (oricare dintre cele doua variante intervine prima), poti opta pentru modul Survival, unde vei fi cronometrat pentru a vedea cat de multi adversari poti distruge inainte de a fi doborat.
Si acum grafica
Serious Sam 3 nu este o capodopera vizuala, cel putin nu pentru nivelul lui 2012, insa nici nu se poate caracteriza drept cea mai slaba productie grafica. Armele lui Stone sunt bine desenate iar decorurile au si ele un nivel de detaliere multumitor. Exista totusi un anumit grad de repetabilitate si dupa primele misiuni vei putea observa cum cladirile si strazile pe care le strabati par similare cu cele din nivelele precedente. Iarasi, o alta problema pe care am observat-o, desi nu foarte grava este ca umbrele nu sunt mereu reprezentate asa cum ar trebui, unele avand tendinta sa dispara pentru cateva fractiuni de secunda.
Totusi nu vorbim aici de un titlu cu pretentiile unui Battlefield 3 iar Serious Sam ramane un FPS clasic in care actiunea nu iti va lasa prea mult timp sa admiri decorurile.
Macel extraterestru si in multiplayer
La fel care orice titlu care se respecta si Serious Sam dispune de o varianta multiplayer. Mai precis este vorba de un co-op la care pot participa pana la 16 jucatori. Poti sa iti si inchipui o scena apocaliptica, cu o multime de Sam Stone alergand in toate partile si macelarind de zor extraterestri. Tot in categoria multiplayer intra si varianta splitscreen unde fiecare jucator va avea la dispozitie jumatate de ecran pentru a lichida cat mai multi adversari.
In concuzie...
Serious Sam 3 este un joc distractiv care reuseste sa ruleze bine pe majoritatea PC-urilor moderne. Iar impresia generala este ca avem de-a face cu un titlu creat eminamente pentru computer si nu dezvoltat in varianta pentru console si abia apoi portat pe pc, asa cum vedem tot mai multe francize evoluand in ziua de azi. In plus, gameplay-ul este amplificat si mai mult de muzica inspirat aleasa si de efectele sonore excelent implementate.
Repetitiv uneori atat in decoruri cat si in actiune, Serious Sam 3 reuseste totusi sa nu devina monoton iar distractia este asigurata de valuri dupa valuri de extraterestri dornici sa te lase si fara ultimul punct de viata.
Acestea fiind zise pot sa concluzionez ca jocul celor de la Croteam are toate elementele necesare pentru a asigura cateva ore bune petrecute in fata calculatorului. Asta pentru ca Serious Sam 3 nu a fost niciodata despre salvarea lumii ci despre cat de mult te poti distra lichidand valuri dupa valuri de monstri extraterestri.
raven
