|
Minecraft Review
- Genres: Adventure
- Production: Mojang
- Publishing: Mojang
- Official site: minecraft.net
- Release date: 17.05.2009
- Misiuni:
- Jocuri similare:
Pro
- Grafică retro delicioasă
- Îţi pune la muncă imaginaţia şi forţa creatoare
- Update-uri constante şi consistente
- Comunitate online extrem de activă
Con
- Jocul nu-ţi explică absolut nimic
- Încă are destule elemente incomplete şi/sau nefuncţionale
GameWay Minecraft Server:
mc.gameway.ro
82.76.85.249
GameWay Forum Minecraft: www.gameway.ro/forum/81-minecraft/59-server-minecraft.html
Tutorial conectare: http://www.gameway.ro/forum/210-anunturi/2142-tutorial-conectare.html
Cred că nu mai există nimeni care să nu fi auzit de jocul ăsta. De fapt, nu zic bine, pentru că Minecraft a încetat demult să mai fie un simplu joc. Minecraft a devenit un fenomen mondial, iar Notch, creatorul său, a devenit, dintr-un programator anonim, un adevărat superstar al industriei jocurilor video. Comunitatea Minecraft este probabil una din cele mai active la momentul de faţă, producând neîncetat moduri, filmuleţe sau seriale întregi de machinima bazate pe el, cântece, origami şi orice altceva v-ar mai putea trece prin cap.
Dată fiind expunerea masivă de care a avut parte Minecraft în ultimul an, nu ştiu dacă se impune neapărat un review în sensul tradiţional al cuvântului. Să fim serioşi, chiar are nevoie cineva să-i explic că ăsta este un joc în care muţi cuburi de colo-colo ziua, în timp ce noaptea de fereşti de zombie? Nici măcar nu sunt sigur că are de gând cineva să citească articolul ăsta. La momentul de faţă, oricine a fost interesat chiar şi puţin de Minecraft l-a întors deja pe toate părţile, i-au explodat deja zeci de Creeperi în faţă şi şi-a construit cel puţin o megastructură, devenind un ctitor mai desăvârşit decât Meşterul Manole. Ei probabil sunt prea ocupaţi să creeze o replică în mărime naturală a Parisului, aşa că mă îndoiesc că-şi pierd timpul citind review-uri despre Minecraft. Iar cei cărora grafica li se pare "veche şi nerealistă, frate!" şi nu înţeleg farmecul autist al jocului, ei bine, ei oricum nu se vor uita decât poate fugar peste rândurile acestea, înjurându-mă pentru nota mare din capul paginii. Asta e, n-a zis nimeni că va fi uşor.
Având deci în vedere că publicul-ţintă pentru acest review este compus din absolut nimeni, o să profit de ocazie ca să depăn amintiri cu mine însumi într-un mod vag informativ, în aşa fel încât, dacă cineva îşi trece ochii în grabă peste articol, să prindă măcar câteva chestii esenţiale despre joc.
These hands were made to dig
Prima oară am auzit de Minecraft acum mai bine de un an şi n-am înţeles nimic din el. Asta se întâmpla în vremea când Minecraft era încă în stadiul alpha şi cea mai uşoară modalitate de a-l încerca era să intri pe site-ul oficial şi să accesezi unul din serverele publice deschise tuturor. Primul meu contact cu jocul a fost o experienţă aproape psihedelică: am ajuns pe server şi imediat am fost întâmpinat de o grămadă haotică de clădiri bazate pe geometrii înnebunitoare şi iraţionale, în zeci de culori diferite, cu tot felul de omuleţi viermuind prin şi peste ele. Mi s-a părut incredibil ce făcuseră oamenii ăia acolo, iar arhitecturile demente la care am fost expus mi-au năruit complet concepţia despre cum trebuie să arate o clădire. În fine, nu m-am simţit în stare să contribui cu nimic util acolo, aşa că am pus şi eu două cuburi unul peste altul şi am dat quit game.
Următorul contact cu jocul a fost după ce a intrat în beta, iar atunci a fost prima oară când m-am luat serios de gât cu el, întrucât Notch implementase Survival Mode. Cred că majoritatea jucătorilor au avut parte de aceleaşi câteva minute de confuzie totală: iată-te un soi de Robinson Crusoe trezit singur-singurel într-o poieniţă, înconjurat de câţiva copaci cubici, unde nişte oi şi nişte vaci cubice pasc liniştite şi se uită placid la tine, iar soarele la fel de cubic îţi dogoreşte căpăţâna, cum altfel?, cubică. Te plimbi puţintel, urci un deal, te mai uiţi prin jur... "Hmm, păi şi acum ce?" Ah, ia te uită! Se pare că poţi să distrugi cuburile de pământ, după care să le colectezi şi chiar să le rearanjezi după cum te taie capul. Copacii pot fi şi ei supuşi aceluiaşi tratament, rezultând în cuburi de lemn pe care le aduni conştiincios în inventar. Dar aceste clipe de uimire copilărească nu au durat foarte mult, pentru că soarele a început, la un moment dat să apună. Aşa e, nu te-ai gândit niciodată ce naiba o să faci noaptea, lipsit de adăpost şi orice fel de mijloace de supravieţuire. Mai ales că noaptea este momentul preferat al scheleţilor şi zombilor, care ies din ascunzişurile lor şi încep să te urmărească, cu gând să-ţi facă de petrecanie.
Oricine a jucat Minecraft îşi aminteşte cu durere momentele terifiante petrecute într-un adăpost rudimentar făcut din pământ, stând pe întuneric (pentru că norocul nu ţi-a surâs şi nu ai găsit cărbune ca să-ţi faci torţe) şi auzind grohăielile monştrilor pe dinafara adăpostului, rugându-te să vină dimineaţa mai repede. Însă, după ce te-ai dezmeticit şi ţi-ai dat seama că lumea în care trăieşti nu este chiar atât de lipsită de pericole pe cât credeai, te mobilizezi. Începi să dobori copaci. Transformi lemnul rezultat în scânduri, prin interfaţa simplă de crafting a jocului. Iei câteva scânduri şi le transformi în beţe, iar în scurt timp eşti mândrul posesor al unor unelte rudimentare din lemn: un topor, un târnăcop şi o lopată. După ce faci rost de nişte piatră cu ajutorul târnăcopului, îţi faci unelte de piatră, care sunt mai rezistente. Găseşti în sfârşit minereu de cărbune şi, combinându-l cu beţele, îţi faci nişte torţe care să-ţi lumineze nopţile. Cu pământul pe care l-ai adunat în inventar, îţi construieşti o cocioabă, primitivă, e adevărat, dar mult mai comodă şi mai încăpătoare decât groapa în care ai stat ascuns cu o seară în urmă. Soarele apune din nou, dar deja te simţi mai bine. Da, scheleţii iar îţi bat în pereţi, dar acum ai o săbiuţă cu care să te aperi.
Progresul este semnul sub care stă întreaga ta activitate în Minecraft. Odată ce ţi-ai satisfăcut nevoile primare - adăpost, lumină, siguranţă - şi eşti în stare să faci faţă monştrilor cu sabia din dotare, poţi începe să explorezi lumea în care te-ai trezit aruncat. Explorarea lumii generate aleator - şi prin asta mă refer mai ales la explorarea subterană - îţi oferă acces la resurse mai rare şi mai valoroase, precum fierul, aurul sau diamantele. La suprafaţă, poţi să aduni nisip, lut, lemn, trestie, poţi să omori porcii pentru carne sau vacile pentru piele şi poţi aduna lâna oilor. Toate aceste materiale, combinate, dau naştere la o sumedenie de alte obiecte utile. Crafting-ul este mecanica principală a jocului, pentru că îţi permite să transformi resursele brute în produse finite. Astfel, nisipul poate deveni sticlă, lutul se poate transforma în cărămizi, fierul poate fi folosit la fabricarea de arme, armuri sau găleţi, din trestie poţi face hârtie, din hârtie faci cărţi, iar din cărţi şi lemn - rafturi de cărţi. Poţi crea tablouri pe care să le atârni pe pereţi, poţi să prăjeşti carne, poţi construi cufere în care să-ţi aduni agoniseala, poţi să-ţi faci o uşă funcţională la casă (care nu mai este un bordei de chirpici, ci o vilă în toată puterea cuvântului) sau să îţi construieşti o bărcuţă şi să pleci la pescuit. Există peste 200 de reţete în Minecraft, şi nici măcar n-am zis nimic despre faptul că poţi să cultivi grâu, să aduni ouă de găină sau să mulgi vaci, obţinând astfel ingredientele necesare pentru a face un delicios tort. De fapt am omis încă o tonă de alte lucruri pe care le poţi face, pentru că mi-ar trebui mult prea multe pagini pentru a le enumera pe toate. Ceea ce nu voi omite, totuşi, să zic, este că niciuna din aceste reţete nu este explicată în joc, aşa că trebuie să consulţi neapărat pagina de wiki a jocului pentru a afla reţetele. Ăsta mi se pare unul din minusurile majore ale lui Minecraft şi sper ca într-una din viitoarele versiuni să fie inclus un soi de almanah cu toate reţetele disponibile. În primul rând pentru că sunt ameţitor de multe, şi în al doilea rând pentru că ar ajuta mult la imersiune, nemaifiind nevoit să dai constant alt-tab.
The world is yours
În fine, am luat o pauză binemeritată de Minecraft în vară, când jocul era în faza Beta 1.8 şi am cam uitat de el. Fără să-mi dau seama, data de lansare oficială din noiembrie s-a împlinit şi m-am trezit că Notch a terminat cu perioada de beta, iar Minecraft 1.0 mă îmbia să dau din nou login. Ei bine, am cedat tentaţiei şi am constatat cu uimire că, în perioada în care am lipsit, Minecraft a căpătat o adâncime şi mai mare decât înainte. În timp ce citeam comunicatul oficial cu schimbări şi adăugiri, maxilarul meu se apropia vertiginos de podea. Enchanting, poţiuni, sistem de level-up, puncte de experienţă, dungeon-uri generate aleator, sate construite şi populate de NPC-uri, celebrii Endermen (un nou tip de mob care are abilitatea de a se teleporta şi de a muta cuburi, la fel ca jucătorul), efecte sonore noi, biomuri noi, printre care şi mlaştina, pepeni cultivabili, posibilitatea de a creşte animale întocmai precum un fermier, achievement-uri noi, precum şi un soi de "final" al jocului (pentru obsedaţii care au neapărat nevoie de o finalitate), în care trebuie să învingi un dragon imens - este incredibil câte chestii noi au putut să bage în jocul ăsta! Ok, deocamdată, enchanting-ul, alchimia şi întregul sistem de level-up nu-s tocmai finalizate, dar sunt acolo şi într-o bună zi vor fi complet funcţionale.
Pentru mine, toate lucrurile astea sunt doar nişte bonusuri. Sunt interesante şi conferă adâncime jocului, dar miezul său, adică explorarea şi costrucţia, este ceea ce contează cu adevărat. Sistemul de level-up, enchanting-ul şi loviturile critice (da, există şi aşa ceva, se pare) sunt nişte paşi în direcţia transformării lui Minecraft într-un joc real, dar cred că multă lume era şi este în continuare perfect satisfăcută să zgârme-n neştire pe sub pământ şi să construiască palate imense şi nave spaţiale în mărime naturală.
Minecraft este fix ceea ce vrei tu să fie. Poţi să-ţi petreci ore întregi explorând giganticele caverne şi galerii subterane sau poţi aduna tone de materiale cu care să-ţi construieşti apoi o fortăreaţă în formă de craniu (cu tot cu lavă scurgându-i-se din ochi). Ai putea pur şi simplu să o iei la pas prin lume, admirând frumuseţea stranie a peisajului (şi a Nether-ului, dimensiunea paralelă infernală din Minecraft, prin care poţi ajunge doar cu ajutorul unui portal făcut din materiale rare) sau poţi porni într-o cruciadă împotriva tuturor monştrilor, încercând să-ţi închipui că joci Skyrim. Alternativ, dacă eşti una din acele persoane, îţi poţi petrece nenumărate ore inventând dispozitive genial de complicate acţionate de pistoane şi circuite electrice. Succesul lui Minecraft, precum şi gradul în care te acaparează, depinde aproape în totalitate de abilitatea ta de a-ţi stabili singur ţeluri şi proiecte personale.
În plus, iar asta mi se pare cel mai important, Minecraft este probabil singurul joc la ora actuală care-ţi oferă posibilitatea de a-ţi dezlănţui cu adevărat creativitatea. Faptul că te afli într-o lume "virgină" care abia aşteaptă să-ţi pui amprenta asupra ei cu construcţiile tale, s-o modelezi aşa cum vrei şi s-o transformi constant conduce la o experienţă de joc aşa cum nu am mai întâlnit până acum. Ştiu, par bombastic, însă astea sunt sentimentele mele legate de joc. Minecraft are şi va avea tot timpul un loc special în inima mea, dar nu cred că o să mă mai joc prea mult. Trebuie să-mi dau licenţa anul ăsta şi ultimul lucru de care am nevoie este să devin iarăşi dependent şi să mă apuc să-mi construiesc un stadion în mărime naturală.
Cumpără careva un cont de Minecraft?
.chester
Comments
Sunt total de acord cu retetele, chiar e enervant sa stai cu browserul deschis sa te uiti cum se fabrica o sabie sau o scandura.
RSS feed for comments to this post